In urma cu cateva saptamani m-am laudat ca eu nu am busit vreodata masina. Fapt neadevarat, de altfel, dupa o mai buna gandire. Am avut si eu parte de mici incidente. Ei bine, sortii au decis sa ma mai contrazica o data. Tinundu-ma de volan, cu capul in nori, graba in suflet si piciorul pe acceleratie, sambata am simtit cum e sa provoci un accident. La capatul celalalt... o prietena insotita de sora-sa.
'Ce faci, doamna? Un' te uiti?'
'Nu la tine, evident! Asta e sens unic aici?'
'Da!'
'Ei, drace!'
In spatele nostru claxoane. Un alt grabit vroia sa treca. Viram la stanga amandoua, pe un alt sens unic si coboram spre a analiza isprava. Analiza pagubelor a durat cca 10 secunde. Atentia s-a indreptat spre un subiect mult mai interesant.
'Ei, dar te-ai tuns!'
'Daa... dar nu-mi place.'
'Ei, da... Iti sta foarte bine!'
'Esti draguta, dar nu-mi place...'
'Si... ce mai faci?'
[...]
In cele din urma intreb:
'Deci cum facem? La mine e primul accident si nu prea stiu cum se procedeaza.'
'Stai linistita, suntem pe graba acum. Vedem noi.'
'Ok. Te sun diseara si vorbim.'
'Ok. Te pup!'
'Va pup si eu!'
Si asa am rezolvat o problema bazata in principiu pe injuraturi si chestii de genul asta... Poate noi chiar ne-am indreptat spre cealalta extrema. Si totusi... se poate!
Inca o data... regret fapta!
As plati bilet scump sa te vad pe tine injurand "si chestii de genul asta". Da' cu draci, nu asa, la misto.
RăspundețiȘtergereNu prea cred ca o sa ai ocazia. :) Si asta nu pentru ca m-as abtine sau ceva de genul... Adica eu as vrea si normele sociale ma impiedica. Pur si simplu nu-mi sta in fire. Nu mi se potriveste. Singurul loc unde imi mai scapa asa cate ceva (destul de 'soft') este intr-adevar la volan. Ma enerveaza nesimtirea soferilor de la noi.
RăspundețiȘtergere