Singuratate

"Voi care vă întoarceţi acasă
şi după ce-aţi închis uşa
spuneţi “bună seara”
voi nu ştiţi ce-nseamnă
să intri pe uşă tăcînd."

E placut sa te intorci acasa si sa gasesti ordinea si curatenia pe care le-ai lasat la plecare. Sa nu mai aduni haine, jucarii, vase... Sa deschizi televizorul, o carte sau calculatorul si sa savurezi momentele lipsite de griji. Sa nu-ti faci nici un plan si sa te lasi in voia hazardului... Accept cu placere aceste clipe tocmai pentru ca sunt cazuri exceptionale... Ca mod de viata, nu cred ca as putea duce atata liniste si atata singuratate...

Concurs

De pe blogul lui Cabral am aflat de un concurs foto. Si am zis sa particip. Nu ma intereseaza prea tare premiul (ma rog... nu m-ar deranja sa-l castig), pentru teme mi se pare ca se acorda prea putin timp, plus ca temele in sine nu sunt foarte... creative. De fapt cred ca au incercat initial cu chestii creative, au vazut ca nu prea se omoara lumea si au trecut la chestii mai... practice. Astfel, iata-ma si pe mine! Asa... de dragul competitiei. Sper sa am timp sa verific site-ul si poze de postat!

Daca mai este cineva interesat, aici gasiti concursul:
http://www.lumix.ro/provocarea-G2/

Apel

Cine a vazut "Inception" poate mi-l explica si mie. Mai ales finalul... N-am priceput...

La petrecere

Aniversare

Si-am ajuns si la 30!
Cu ceva timp in urma un prieten concluziona asa: “Varsta pe care o ai nu e intotdeauna egala cu timpul care a trecut de cand te-ai nascut. “
Pai sa vedem… pana la Andrei m-am simtit de 23 de ani. Aproape doua zile in spital si am imbatranit cu vreo 3 ani. Recuperare, luni de fericire… am mai intinerit cu vreo 2... Rutina, probleme… se mai adauga 1 an. Plimbari, relaxare… mmm…parca tot la 25 raman… Cam asa oscileaza varsta la mine…
In anii care au trecut au fost lucruri pe care le-am vrut si nu le-am avut. Au fost insa si lucruri pe care nu le-am cerut vreodata si mi-au fost daruite. Au fost lucruri care mi-au fost oferite, iar pentru altele am indraznit si le-am luat singura. In mare parte insa am avut parte de ceea ce mi-am dorit. La cei 30 de ani imi doresc sanatate pentru piticul meu iubit, pentru mine, familie si prieteni! Si ar mai fi chestii de genul putere de munca, intelepciune etc etc, dar zic sa nu ma dau in fapt. Am zis ca am ramas la 25…

Viata infloreste sub ochii mei

"Intotdeauna ma minunam cand vedeam la televizor, la emisiunile despre natura, imaginile date cu viteza ale unei plante care rasare si infloreste. In viata de toate zilele nu are nimeni rabdare sa stea langa un ghiveci, sa astepte sa vada cum cresc frunzele si cum se desfac bobocii; filmarile ne arata ca evolutia se petrece oricum si ca este mai impresionanta decat ne imaginam. Acum, miracolul este in fata mea. De data aceasta, pot urmari in timp real cum creste, cum imboboceste, cum isi desface petalele propria mea floare: bebelusul meu. Am vazut mii de oameni pana acum si totusi, cand imi privesc copilul, imi dau seama ca, pana la el, nu am vazut niciunul cu adevarat. Pentru ca nu am avut niciodata rabdare sa stau, sa observ si sa inteleg miracolul vietii. Dar acum, cand evolutia are loc in fata ea, "cu incetinitorul", si fiecare reusita - de la primul zambet la primul pas - da sens vietii mele, traiesc senzatia ca sunt primul martor al unei minuni, ca sunt prima fiinta care a descoperit viata. (...)"

Autor: Otilia Ghinea

Armonie

Pierduti in rutina, probleme si griji, de multe ori uitam sa privim si sa ne deschidem sufletul.
Un apus de soare perfect, magnificul curcubeu, culorile uimitoare si indescriptibile ale toamnei, care iti misca si iti imbata simturile... o muzica buna care sa acompanieze totul, o imbratisare dulce de la cea mai draga si iubita persoana, un pupic si mai dulce, oferit rar si de aceea cu atat mai pretios...
Lucruri marunte care aduc linistea si fericirea... Atat de putin si totusi atat de mult!