Aniversare

Acum doi ani, pe vremea asta, imi tineam pentru prima data puiul in brate. Desi trecusem prin cea mai traumatizanta experienta de-a mea de pana atunci (si acum), cand il aveam langa mine toate durerile si gandurile paralizau. Ma uitam, vedeam, simteam si nu intelegeam...

Nici acum nu inteleg prea bine. Dar nici nu mai incerc. Traiesc si ma bucur si sunt fericita de fiecare clipa petrecuta cu el. Si cand nu-i sunt alaturi fizic, ii sunt cu sufletul.

N-am sa reusesc niciodata sa exprim ce simt pentru piticul meu. Si cele mai frumoase si mai dulci cuvinte sunt prea goale pentru asta. Ii multumesc pentru toata dragostea si fericirea pe care le-a adus in casa noastra si in sufletul meu!

La multi ani, Andrei!


Atunci:





Acum: