Printre temerile mele se numara si aceea de a ramane blocata in lift. Mi-e teama de spatiul ingust, de apasarea peretilor, de incertitudinea situatiei, mi-e teama ca liftul ar putea sa cada in gol... Am urmarit documentare, m-am pus cat de cat la punct cu reactiile posibile...
...Si iata-ma blocata in lift, intre etajele 3 si 4. Primul gand: 'calm, nu te panica' Deschid usile, desi peretii pareau infricosatori, le inchid, apas pe butoane... nimic. Imi repet 'calm, nu te panica'. Mai incerc o data, imi dau seama ca nu asta e solutia si incep sa ma uit dupa un numar de urgenta (in mod normal este la vedere in cabina). Din reflex imi scot telefonul sa-mi anunt intai consoarta de situatia in care ma aflu.
"Am ramas blocata-n lift" Raspuns: "Asa... Si ce sa-ti fac eu?..."
Uaaauuu! Ei, la un astfel de raspuns trebuie sa recunosc, nu ma asteptam. Chiar si liftul a considerat ca e suficient, nu mai are nimic de demonstrat si si-a urnit motoarele. E bine si reconfortant sa stii ca te poti baza daca nu pe-un ajutor, cel putin pe-o vorba buna!
In apararea lui, impricinatul a sustinut ca in timp ce arunca cu vorbe indiferente, se indrepta spre administrator dupa ajutor.
Mda...
marți, 17 mai 2011
luni, 16 mai 2011
sâmbătă, 14 mai 2011
Daca nu la munca, atunci unde?
"Sefii, managerii, dar si colegii sunt interesati de relatiile profesionale si cele non-profesionale care apar intre angajati. Uneori, chiar sefii si managerii nu pot scapa de acest risc. Ei privesc, totusi, cu atentie relatiile care se dezvolta in grupul angajatilor si felul in care ele evolueaza pentru simplul fapt ca ele au consecinte economice directe. Adesea, dupa cum stim, conflictele, invidia, complica relatiile intre angajati, iar rezolvarea acestora consuma timpul necesar muncii propriu-zise. De aceea, sefii nu sunt indiferenti la dimensiunea interpersonala a muncii. Ei doresc sa aiba controlul asupra relatiilor intre angajati si sa previna aparitia relatiilor erotice/sexuale.
Unii psihologi sustin ca "amorul la slujba" nu e treaba managerilor. Altii sustin ca exact acest lucru complica si, adesea, influenteaza negativ performantele angajatilor, carora nu le sta capul la lucru. Dar, tinand cont ca cel putin o treime din viata ne-o petrecem la serviciu si ca in unele locuri de munca "ne uita Dumnezeu" mult peste cele opt ore traditionale, ne punem o intrebare legitima: unde ar putea oamenii sa-si consume nevoia de relationare intima, daca nu chiar la locul de munca?
Exista si altii care sustin ca stresul, viata dura, competitia si reprimarea unor stari de frustrare fac ca angajatii sa caute sprijin, satisfactie si apropiere in relatii non-profesionale. Modelul idilei la slujba este mai complex decat credem. Pentru manageri/sefi lucrul pare simplu, dar, la o privire mai atenta, a lua in consideratie psihologiile angajatilor - aspiratiile lor, nevoia de afiliere, de putere si prestigiu, valorile lor, frustrarile etc., complica mult ceea ce pare o idila. Cum putem defini "romance" fara a-i stabili continutul si componentele ei? Modelul acestei relatii cuprinde trei dimensiuni: intimitatea - o legatura emotionala puternica, pasiunea sau atractia sexuala intensa si/sau angajarea sau decizia constienta de a continua relatia. Nu este necesar ca toate aceste trei dimensiuni sa existe.
Privat/public si "amestecul de borcane"
Stim ca este bine sa avem relatii pozitive, neconflictuale sau, cel putin, neutre. Dar, trebuie oare sa trecem de la aceasta la aventura, amor, amantlac sau chiar casatorie? Este oare locul de munca o amenintare pentru cei casatoriti, un mediu in care infidelitatea sau hartuirea sexuala pandeste la tot pasul? Mai ales cand colectivul are actiuni de tipul team-building sau petrece week-end-ul departe de casa, merge la discoteca etc.?
In unele institutii, controlul asupra vietii emotionale extraprofesionale a angajatilor este foarte strict inclus in normele organizationale, specificandu-se interdictii. Daca o relatie intima apare in colectiv, unul dintre cei doi trebuie sa paraseasca institutia. Indiferent daca este vorba de o relatie vinovata, o aventura sau chiar de o casatorie, impricinitii vor fi, pe buna dreptate, suspectati de subiectivism si partinire. [...]
Narcisismul si afilierea "folie a deux"
Exista in nenumarate carti si filme cazuri in care o persoana narcisista - barbat sau femeie - aflata intr-o pozitie ierarhica superioara formeaza un cuplu cu o alta persoana - femeie sau barbat - aflata intr-o pozitie subalterna. Aceasta din urma hraneste narcisismul persoanei superioare ierarhic care foloseste relatia intima cu persoana subalterna pentru a-si trai infatuarea si fantasmele puterii. In organizatii in care cultura 'corporate' pune accentul pe individualism si competitie si unde satisfactia deriva din exhibitionism si sentimentul victoriei, acest tip de relatie apare mai frecvent. Patologia relatiei decurge din intalnirea intre nevoia de putere si cea de afiliere.
Relatii extramaritale la slujba: de ce nu?
Pentru multi relatiile extramaritale la slujba nu sunt etice si sunt contraproductive pentru performanta si reputatia institutiei. In ciuda interesului si discutiilor asupra fidelitatii, statisticile arata o crestere a relatiilor extramaritale la locul de munca. Explicatia cea mai frecvent utilizata se refera la rutina vietii profesionale, considerandu-se ca ar parea sanatos ca un individ sa incerce sa evadeze din cadrul restrictiv al muncii si sa caute emotiile aventurii si magia iubirii. Ce sunt - spun unii analisti - locurile de munca daca nu "inchisori psihice", in care sexualitatea este reprimata in favoarea anxietatii, a emotiilor negative, controlului si depresiei?
Viitorul pare sa mearga spre toleranta, o noua forma a fidelitatii, flexibilitate si asumarea riscului in relatiile apropiate. Daca mariajul este o loterie cu viitorul, relatiile intime dincolo de casatorie, la locul de munca, cer curaj si un tip de maturitate emotionala, control de sine. Aliantele erotice pot fi temporare sau lungi, dar nu vor sta sub semnul intregii vieti. [...]
Si femeilor si barbatilor le este frica de viitor. Acest clivaj cultural intre realitate si reprezentarea mentala a iubirii - traditionala - se vede in faptul ca mobilitatea erotica nu este traita chiar cu inima usoara."
Aurora Liiceanu - "Care pe care - femei si barbati"
Unii psihologi sustin ca "amorul la slujba" nu e treaba managerilor. Altii sustin ca exact acest lucru complica si, adesea, influenteaza negativ performantele angajatilor, carora nu le sta capul la lucru. Dar, tinand cont ca cel putin o treime din viata ne-o petrecem la serviciu si ca in unele locuri de munca "ne uita Dumnezeu" mult peste cele opt ore traditionale, ne punem o intrebare legitima: unde ar putea oamenii sa-si consume nevoia de relationare intima, daca nu chiar la locul de munca?
Exista si altii care sustin ca stresul, viata dura, competitia si reprimarea unor stari de frustrare fac ca angajatii sa caute sprijin, satisfactie si apropiere in relatii non-profesionale. Modelul idilei la slujba este mai complex decat credem. Pentru manageri/sefi lucrul pare simplu, dar, la o privire mai atenta, a lua in consideratie psihologiile angajatilor - aspiratiile lor, nevoia de afiliere, de putere si prestigiu, valorile lor, frustrarile etc., complica mult ceea ce pare o idila. Cum putem defini "romance" fara a-i stabili continutul si componentele ei? Modelul acestei relatii cuprinde trei dimensiuni: intimitatea - o legatura emotionala puternica, pasiunea sau atractia sexuala intensa si/sau angajarea sau decizia constienta de a continua relatia. Nu este necesar ca toate aceste trei dimensiuni sa existe.
Privat/public si "amestecul de borcane"
Stim ca este bine sa avem relatii pozitive, neconflictuale sau, cel putin, neutre. Dar, trebuie oare sa trecem de la aceasta la aventura, amor, amantlac sau chiar casatorie? Este oare locul de munca o amenintare pentru cei casatoriti, un mediu in care infidelitatea sau hartuirea sexuala pandeste la tot pasul? Mai ales cand colectivul are actiuni de tipul team-building sau petrece week-end-ul departe de casa, merge la discoteca etc.?
In unele institutii, controlul asupra vietii emotionale extraprofesionale a angajatilor este foarte strict inclus in normele organizationale, specificandu-se interdictii. Daca o relatie intima apare in colectiv, unul dintre cei doi trebuie sa paraseasca institutia. Indiferent daca este vorba de o relatie vinovata, o aventura sau chiar de o casatorie, impricinitii vor fi, pe buna dreptate, suspectati de subiectivism si partinire. [...]
Narcisismul si afilierea "folie a deux"
Exista in nenumarate carti si filme cazuri in care o persoana narcisista - barbat sau femeie - aflata intr-o pozitie ierarhica superioara formeaza un cuplu cu o alta persoana - femeie sau barbat - aflata intr-o pozitie subalterna. Aceasta din urma hraneste narcisismul persoanei superioare ierarhic care foloseste relatia intima cu persoana subalterna pentru a-si trai infatuarea si fantasmele puterii. In organizatii in care cultura 'corporate' pune accentul pe individualism si competitie si unde satisfactia deriva din exhibitionism si sentimentul victoriei, acest tip de relatie apare mai frecvent. Patologia relatiei decurge din intalnirea intre nevoia de putere si cea de afiliere.
Relatii extramaritale la slujba: de ce nu?
Pentru multi relatiile extramaritale la slujba nu sunt etice si sunt contraproductive pentru performanta si reputatia institutiei. In ciuda interesului si discutiilor asupra fidelitatii, statisticile arata o crestere a relatiilor extramaritale la locul de munca. Explicatia cea mai frecvent utilizata se refera la rutina vietii profesionale, considerandu-se ca ar parea sanatos ca un individ sa incerce sa evadeze din cadrul restrictiv al muncii si sa caute emotiile aventurii si magia iubirii. Ce sunt - spun unii analisti - locurile de munca daca nu "inchisori psihice", in care sexualitatea este reprimata in favoarea anxietatii, a emotiilor negative, controlului si depresiei?
Viitorul pare sa mearga spre toleranta, o noua forma a fidelitatii, flexibilitate si asumarea riscului in relatiile apropiate. Daca mariajul este o loterie cu viitorul, relatiile intime dincolo de casatorie, la locul de munca, cer curaj si un tip de maturitate emotionala, control de sine. Aliantele erotice pot fi temporare sau lungi, dar nu vor sta sub semnul intregii vieti. [...]
Si femeilor si barbatilor le este frica de viitor. Acest clivaj cultural intre realitate si reprezentarea mentala a iubirii - traditionala - se vede in faptul ca mobilitatea erotica nu este traita chiar cu inima usoara."
Aurora Liiceanu - "Care pe care - femei si barbati"
joi, 12 mai 2011
Adevarat sau fals
"Va fi insa un alt cuib de cladit, alti copii de crescut, si eu voi pleca singur din nou, si tu iti vei pierde din nou dreptul la aventura. Asa ca, vezi, Dona mea, nu exista evadare pentru o femeie decat doar pentru o noapte si-o zi"
Daphne du Maurier
Daphne du Maurier
sâmbătă, 7 mai 2011
Acasa
Si am renuntat si la alergat si la serviciu si am ramas acasa cu piticul pe motive de varicela. De o saptamana am stat aproape numai in casa, incercand sa gasesc noi si noi jocuri si modalitati de a-l distra si de a-i distrage atentia de la durere, mancarime si 'bubutze' in general.
Mai jos noile indeletniciri:
Mai jos noile indeletniciri:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)