Printre temerile mele se numara si aceea de a ramane blocata in lift. Mi-e teama de spatiul ingust, de apasarea peretilor, de incertitudinea situatiei, mi-e teama ca liftul ar putea sa cada in gol... Am urmarit documentare, m-am pus cat de cat la punct cu reactiile posibile...
...Si iata-ma blocata in lift, intre etajele 3 si 4. Primul gand: 'calm, nu te panica' Deschid usile, desi peretii pareau infricosatori, le inchid, apas pe butoane... nimic. Imi repet 'calm, nu te panica'. Mai incerc o data, imi dau seama ca nu asta e solutia si incep sa ma uit dupa un numar de urgenta (in mod normal este la vedere in cabina). Din reflex imi scot telefonul sa-mi anunt intai consoarta de situatia in care ma aflu.
"Am ramas blocata-n lift" Raspuns: "Asa... Si ce sa-ti fac eu?..."
Uaaauuu! Ei, la un astfel de raspuns trebuie sa recunosc, nu ma asteptam. Chiar si liftul a considerat ca e suficient, nu mai are nimic de demonstrat si si-a urnit motoarele. E bine si reconfortant sa stii ca te poti baza daca nu pe-un ajutor, cel putin pe-o vorba buna!
In apararea lui, impricinatul a sustinut ca in timp ce arunca cu vorbe indiferente, se indrepta spre administrator dupa ajutor.
Mda...
Inteleg perfect chestia cu liftul...si in general ideea de a ramane incuiata undeva. Ma panichez instantaneu, numai cand ma gandesc. Acum ai experienta, poate daca va mai fi o alta ocazie, sentimentul va fi mai diminuat :)
RăspundețiȘtergere