Altruismul

"Altruismul - persoana ajuta si se devoteaza altora, lasandu-se pe sine la urma. Persoana altruista in sens functional este generoasa, empatica si disponibila sa ajute. [...] O persoana altruista isi neaga invidiile asupra altora, facand gesturi de caritate. Astfel, scapa de vina resimtita pentru ostilitatile sale. Avantajul nu este, decat rareori, material, ci de cele mai multe ori de natura psihologica. [...]

Parintii care aparent 'isi sacrifica viata' pentru copil sunt de fapt niste mari egoisti, care se cred 'victime'. Parintii care se priveaza de unele placeri firesti, indeplinind toate placerile copilului, il condamna pe acesta din urma inconstient la indeplinirea 'asteptarilor' lor inconstiente. Multi parinti din generatia veche si cea de acum isi sacrifica unele placeri pentru a oferi material copilului ceea ce ei nu au avut, obligandu-l pe copil sa indeplineasca pretentiile lor: 'daca eu nu am facut facultate, faci tu'.

De aceea se spune ca cei mai mari egoisti sunt altruistii, deoarece ei primesc intotdeauna o rasplata imateriala a faptului ca se lasa pe ei insisi pentru altii. Masochistul (nevroticul in genere) gaseste o placere perversa in suferinta spunand inconstient 'Eu sunt un martir. Sunt superior voua.'

Altruismul are legatura si cu alte mecanisme (de autoaparare): intoarcerea catre propria persoana, identificarea cu victima. Persoana care se sacrifica are o imagine de sine proasta, neindraznind sa se afirme si sa isi afirme nevoile, sa isi satisfaca placerile decat prin altii. [...]

In definitiv, daca noi nu ne ingrijim pe noi insine, nu putem sa oferim altora. Iubirea de altii trece prin iubirea de sine. Ii iubim pe altii in aceeasi masura in care ne iubim pe noi insine".

"Vorbe fara glas"
Cristiana Alexandra Levitchi
Clara Toma