Sunt lucruri care iti plac, pe care le doresti si pe care le obtii frumos, natural, fara eforturi extraordinare. Sunt ca hainele pe care le cumperi atunci cand nu iti propui ceva anume, te plimbi, le vezi, le iei si iti plac pentru totdeauna.
Sunt lucruri pe care le doresti si le obtii numai dupa eforturi extraordinare. Sunt ca hainele pe care le cumperi atunci cand ai nevoie. Cauti, incerci, iei ceva dupa ce ai criticat tot ce ai vazut, dar posibil sa fie 'consumabile'. Nu-ti raman la inima.
Se spune ca de fapt lucrurile din categoria 2 sunt cele care conteaza, pentru ca in urma efortului vei stii sa le apreciezi la adevarata valoare.
Ei bine, nu sunt de acord cu varianta asta. Din pacate functionez dupa prima. Si zic 'din pacate' pentru ca 'naturalul' nu poate fi 'obtinut'.
Cu exceptia zile de 1 mai, cand am avut liber si mi-am oferit o zi extraordinar de frumoasa, restul saptamanii a fost ingrozitor. Au fost zile cand am stat lipita de calculator aproape 12 ore. Si in zilele cand am petrecut numai 10-11, am avut treaba si dupa terminarea programului, astfel incat acasa am ajuns numai sa-i fac baie lui Andrei si sa-l culc. Drept pentru care, aseara m-a intrebat foarte contrariat de ce am stat asa mult la serviciu. Am uitat sa vin acasa?
Astazi abia asteptam sa-l iau de la cresa, sa ne ducem in parc, sa ne jucam, sa mergem la Alexandria, sa facem gratar, sa stam in curte la aer curat, sa ne uitam la stele si sa ne culcam.
In schimb, am stat lipita de un scaun si un birou. N-am reusit sa ajung in timp acasa nici sa-i dau pupicul de 'la revedere'. Treaba nu am terminat-o, am luat si la bagaj. Am ochii umflati si ma ustura, ma doare capul si urechea stanga, de la vorbitul excesiv la telefon din ultimele zile.
Astfel incat nu, nu sunt adepta variantei 2. Optez pentru munca, optez pentru relaxare, pentru timp petrecut cu sotul, copilul, familia, prietenii si pasiunile tale. Optez pentru echilibru. Aleg prima varianta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu