joi, 11 noiembrie 2010

Ca'te

Mi-am dorit si-mi doresc ca printre placerile copilului meu sa se numere si cartile. Pentru a-i cultiva aceasta indeletnicire, in fiecare seara incerc sa-i citesc cate-o poveste. Spun 'incerc' pentru ca nu are rabdare sa stea prea mult timp si sa asculte. Dupa cateva zeci de secunde incepe sa arate cu degetul pe poze, iar eu trebuie sa-i spun ce anume este reprezentat acolo. Activitatea pare interminabila... Cand ma plictisesc ii spun ca toata lumea merge la culcare: cartea, jucariile, copiii...

Dimineata primul cuvant rostit de pitic este "carte" (mai exact "ca'te"), indicand si locul unde aceasta este asezata in fiecare seara. Prima data am crezut ca nu aud bine. Am incercat sa-l ignor. Plans si jale! Ii dau cartea si sper sa se uite cuminte la poze in timp ce eu sa ma intorc in pat, la somn. Plans si jale! Ma uit tampita la el si il intreb cu teama in suflet: "Vrei sa-ti citesc?". Fata copilului se lumineaza intr-un "da" larg, insotit de un zambet la fel de larg. Si uite asa, chiauna de somn, cu gandurile inca la visele neincheiate, de cateva zile ma trezesc citind povesti... Culmea este ca de data asta da dovada de foarte multa rabdare. Sta cuminte si asculta atent. Mult si bine...

Nu as avea nimic impotriva daca scena nu s-ar petrece in intervalul 6.30-7.00 dimineata...

Asadar, aveti grija ce va doriti! S-ar putea sa se intample...

5 comentarii:

  1. Orientalii spun ca dimineata, imediat dupa trezire, e perioada cea mai propice pentru minte sa lucreze. De-asta in extremul orient dimineata e timpul meditatiilor, iar la arabi ora de dinainte de rasarit e folosita pentru rugaciune. Seara e pentru relas si uitat pe poze. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. draguta mea, by the way, la noi se numeste ca'(=carte).
    Naiba m-a pus sa vreau sa dezvolt copilului drag de carti si de povesti...
    Ce crezi ca faceam in seara asta, pe la ora 23.00??? citeam la lumina veiozei de la ikea(cea identica cu a biancai) povesti...Pentru ca la fel ca si la Andrei, am incercat sa pun cartea cu povesti in acelasi loc, iar bebe deja stie de ea, si nu a vrut sa se culce pina nu am luat cartea si am citit vreo 4 povesti. Basca, la un moment mi-a luat cartea si a mutat-o in fata lui Adi si i-a spus: Tata, ca'!
    Asa ca luati de cititi, dragi parinti, la te miri ce ora din zi sau noapte, pina vi s-o acri!
    Va pupam cu mare drag!

    RăspundețiȘtergere
  3. Parerea mea: macar de antrenament asa, cateodata copiii mai trebuie si refuzati - categoric, a.i. si daca se dau cu capul de pereti trezind vecinii din blocul de peste drum sa nu obtina ce vrea.
    Daca asta nu functioneaza, poti oricand sa-i "citesti" o adaptare a "baietelului care a strigat lupul" in care lupul ii haleste pe copiii care prefera cititul la ore tembele.

    RăspundețiȘtergere
  4. dejasuspectezcanufoarteanonim15 noiembrie 2010 la 15:34

    ah, imi cer scuze. In comentariul anterior am uitat sa fac misto de Leo. Deci... se pare ca originea termenului filosofie a fost gresit crezuta ca fiind greaca. Potrivit ultimelor cercetari in domeniu, el provine din unul din miile de dialecte arhaice de chineza unde semnificatia lui era de "totally useless gibberish". In sensul ca atunci cand cineva se plange de o problema, ori esti empatic, ori oferi o solutie, nu ii bagi ceva gen "the error is correct".

    RăspundețiȘtergere
  5. :)))))))

    Copii sunt refuzati. Cel putin copilul in cauza. Dar nu la orele alea. Ar fi prea mult! Si vecinii sunt ultimii la care ma gandesc!

    Cat despre mesajul lui Leo... Pe mine m-a linistit. A imbracat problema intr-o aura mistica asa... A mascat cruda realitate!

    RăspundețiȘtergere